Workshop despre anxietatea politică – 𝐌𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥 𝐇𝐞𝐚𝐥𝐭𝐡 𝐨𝐯𝐞𝐫 𝐏𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐬:  cum facem față anxietății politice?

Eveniment organizat sub egida Kennedy Academy for Students, cu sprijinul American Councils Romania, Ambasadei SUA și Reset. ‎

Într-o atmosferă caldă și prietenoasă, găzduită de Negru Zi – coffee & arts, colega noastră, Daniela Mitrofan, psihoterapeut, a facilitat un workshop dedicat unui subiect tot mai prezent în conversațiile publice și în preocupările noastre cotidiene: anxietatea politică.

Termen relativ nou în vocabularul colectiv, anxietatea politică a devenit tot mai relevantă în contextul anilor electorali complicați 2024–2025 și al unei perioade marcate de crize succesive. Pandemia, războiul din apropierea granițelor noastre, inflația, polarizarea socială și ascensiunea curentelor extremiste au creat un climat de incertitudine care afectează profund starea emoțională a multor oameni.

La toate acestea se adaugă fenomenul de doomscrolling – consumul excesiv de știri negative și informații alarmante. Deși urmărim știrile pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă și pentru a ne simți pregătiți pentru viitor, ajungem adesea într-un cerc vicios: cu cât căutăm mai multe informații pentru a reduce incertitudinea, cu atât ne simțim mai copleșiți și mai neliniștiți.

Workshopul a început cu o discuție despre emoții și importanța recunoașterii lor. Am explorat împreună ce este anxietatea, cum o putem identifica la noi înșine sau la cei din jur și în ce mod ne influențează comportamentul și deciziile. De asemenea, am discutat despre legătura dintre predispoziția generală spre anxietate și sensibilitatea crescută față de evenimentele și tensiunile din sfera politică.

Din perspectivă evolutivă, anxietatea are un rol util: funcționează ca un sistem de avertizare care ne ajută să identificăm și să evităm pericolele. Este, într-un fel, detectorul nostru intern de riscuri. Însă atunci când trăim într-un mediu caracterizat de incertitudine permanentă, suprasaturat de informații și amenințări percepute, acest mecanism poate deveni hiperactiv și poate începe să identifice pericole peste tot, chiar și acolo unde nu există un risc imediat.

După clarificarea conceptelor de bază, discuția s-a mutat către tema încrederii. Câtă încredere mai avem unii în alții? Cum se pierde încrederea într-o societate și, mai ales, cum poate fi ea reconstruită?

Am vorbit despre faptul că încrederea reprezintă unul dintre elementele fundamentale care fac posibilă funcționarea comunităților, instituțiilor și relațiilor interumane. Ea creează legături, facilitează cooperarea și permite oamenilor să acționeze împreună pentru atingerea unor obiective comune. Capacitatea noastră de a avea încredere unii în alții stă la baza dezvoltării oricărui sistem social sănătos și rezilient.

Un alt subiect important al întâlnirii a fost rolul conexiunilor umane în gestionarea anxietății. În perioade marcate de tensiuni sociale și politice, apropierea de ceilalți, dialogul și sentimentul de apartenență la o comunitate devin resurse esențiale pentru menținerea echilibrului emoțional.

Pentru a aprofunda aceste idei, participanții au lucrat în grupuri și au identificat principalele cauze care alimentează anxietatea politică. Pornind de la experiențele și perspectivele proprii, fiecare grup a propus soluții și modalități prin care indivizii și comunitățile pot răspunde mai eficient acestor provocări.

Discuțiile ne-au condus către câteva direcții de acțiune:

1. Treci la acțiune.
Anxietatea tinde să scadă atunci când ne implicăm activ în rezolvarea problemelor care ne preocupă. Atunci când acționăm, creierul interpretează că avem un anumit grad de control asupra situației, ceea ce reduce sentimentul de neputință.

2. Caută oameni care împărtășesc valori similare.
Comunitățile bazate pe încredere și valori comune pot oferi sprijin emoțional și pot transforma preocupările individuale în inițiative colective constructive.

3. Cultivă conexiunile umane.
Relațiile autentice joacă un rol esențial în reglarea emoțiilor și în creșterea rezilienței psihologice. Dialogul, sprijinul reciproc și sentimentul că nu suntem singuri contribuie semnificativ la reducerea anxietății.

Un punct central al workshopului a fost găsirea acelui echilibru delicat între protejarea sănătății mintale și menținerea implicării civice. În vremuri complicate, există tentația de a ne retrage complet din spațiul public pentru a evita stresul și suprasolicitarea emoțională. Totuși, dezangajarea totală poate avea consecințe pe termen lung atât pentru individ, cât și pentru sănătatea democrației.

Am încercat să înțelegem și diferența dintre anxietatea politică și anxietatea clinică. Dacă anxietatea generalizată este, în principal, o experiență individuală, anxietatea politică are o puternică dimensiune colectivă și comunitară, fiind alimentată de evenimente, discursuri și procese sociale care îi afectează simultan pe foarte mulți oameni.

În final, am conturat câteva posibile căi de ieșire din cercul vicios al anxietății politice: recunoașterea propriilor emoții, ascultarea cu empatie și curiozitate a opiniilor diferite, consolidarea relațiilor dintre oameni, implicarea în activități civice și de voluntariat și orientarea atenției către acțiuni concrete care pot produce schimbări pozitive.

Tematica anxietății politice a fost reluată și aprofundată ulterior în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov, în panelul „Anxietatea politică: de la discursul public la acțiunea individuală”, la care au participat Alexandru Cohal – sociolingvist, Barbu Mateescu – sociolog și Gabriel Moisa – istoric, sub moderarea psihologului Claudia Indreica.

Dezbaterea poate fi urmărită accesând acest link.