Am transmis instituțiilor publice peste 200 de cereri 544

Orice cetățean, persoană fizică sau juridică, poate transmite, oricărei instituții publice o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

În ultimii 3 ani am transmis peste 200 de cereri 544 către diverse instituții: guvernul României, Administrația Prezidențială, Direcția Silvică Iași, primării, spitale, partide politice etc.
O puteți face și voi, apăsând butonul de mai jos. Descărcați formularul, în completați și îl trimiteți prin e-mail la instituția respectivă.

Toate aceste instituții sunt obligate să publice pe site-ul lor, într-o formă accesibilă, informații de interes public privind modul în care gestionează fondurile publice.

În peste 95% dintre cazuri, ne-am lovit de refuzul sistematic al instituțiilor publice de a oferi informațiile. În multe cazuri, instituțiile ne ignoră cererile, sau pretind că nu le-au primit. Următorul pas pentru în caz de neconformitate îl reprezintă plângerea administrativă. Dacă nici la aceasta nu primi răspuns, acționăm în instanță instituția sau entitatea publică respectivă. Astfel de entități publice se bazează pe faptul că, fiind un proces anevoios și de durată, reclamantul va renunța.

Noi nu am renunțat și am mers mai departe: acțiune în instanță, întâmpinări, hotărâre la fond, hotărâre definitivă, executor judecătoresc. Căci da, au existat cazuri în care entitatea reclamată nu a pus în aplicare o hotărâre definitivă.

Revenind la acțiunea în instanță, cel mai des invocat pretext este celebrul GDPR, pe care instituțiile opace și netransparente îl invocă în mod abuziv. De fiecare dată le spunem că nu ne interesează nici viața privată a persoanei vizate, nici datele cu caracter personal (care pot fi blurate sau anonimizate), ci exclusiv informații de natură profesională, financiară etc.

În general, pașii urmați de instituții după primirea unei cereri 544 sunt așa:

Vor spune mai întâi că nu au primit cererea (s-a blocat internetul, a mâncat pisica plicul, chestii din astea)

După ce vor recunoaște că au primit cererea, vor spune că e un volum prea mare de informații, criză de personal, e pe suport de hârtie, nu au scanner etc.

Dacă nu e un volum mare de informații, vor spune că informațiile cerute nu fac obiectul Legii 544Dacă într-un final insiști că nu este așa și le trimiți reclamație administrativă, invocă viața privată, datele cu caracter personal, GDPR etc.

Următorul pas, acțiunea în instanță. Odată ajunse în instanță, invocă interesul legitim al reclamantului

Ceea ce pe viitor ar putea să capete putere de lege, căci nu o dată au existat tentative de a modifica Legea 544 în sensul dovedirii existenței unui interes legitim bine argumentat. Nu ar fi exclus ca într-un viitor apropiat coaliția PSD-PNL-UDMR să meșterească și la această lege, punând-o pe butuci.

Căci ei au mult de muncă, iar noi îi cam încurcăm cu cererile noastre.