Trăim vremuri dificile. Lumea arată diferit față de acum o săptămână. La granița cu România este un război care ne-a făcut să ne reamintim pe mulți dintre noi poveștile copilăriei, în care ne auzeam bunicii sau străbunicii povestind despre frați, tați morți pe front sau reîntorși acasă, dar bolnavi și cu traume emoționale pe care le-au luat cu ei pentru că nu le puteau povesti. Într-o imensă stare de panică, îngrijorare, scenarii catastrofale și uneori iraționale, dovezile de solidaritate, empatie și de colaborare au adus lumina și speranța de care aveam nevoie pentru a vedea că lumea poate fi și un loc în care să găsești siguranța după care tânjește toată ființa noastră.
De la începutul campaniei, tot mai multe persoane și companii ni s-a alăturat pentru a oferi ajutor victimelor războiului din Ucraina. Mulțumirile noastre se îndreaptă către @Spitalul Elena Doamna și dl dr. Razvan Socolov care a organizat strângerea de donații și tuturor din această instituție care au răspuns apelului. De asemenea, o firma ieșeană care a vrut să rămână anonimă a făcut o donație în bani care a acoperit transportul înspre diferite zone din Iași și din afara Iașului al refugiaților din Ucraina. Ne-a impresionat donația în bani făcută de comunitatea EFT (comunitatea trainerilor cu specializare în terapia centrată pe emoții). Suma de bani asigură toate cele necesare pentru casa pe care Simona Herb ne-a pus-o la dispoziție. Toți cei care stau aici beneficiază de tot ceea ce au nevoie pentru a avea un mediu sigur în care să se simtă cât mai în siguranță.
Mulțumim nespus tuturor gazdelor care au primit și vor primi refugiați, de multe ori sosiți la ore târzii din noapte, voluntarilor și interpreților, dar și lui Dymitro, un refugiat ucrainean care s-a oferit ieri să ducă un grup de refugiați la Suceava, pentru a lua un autocar spre Polonia. Dymitro m-a întrebat înainte de a porni dacă Suceava este în România și dacă ar putea exista pericole pe drum. Asta ca să înțelegem în ce stare de teamă și cu ce traume au venit acești refugiați.
