RESET a câștigat definitiv procesul cu M.A.I. în legătură cu decorarea secretarei ministrului Marcel Vela

În 25 noiembrie 2020, președintele României acorda dnei Mădălina Siia Cenușă distincția Medalia Națională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru civili. Am aflat apoi din presă că dna Siia fusese secretara ministrului Vela, angajată la M.A.I. în condiții dubioase, așa că am pornit pe firul acestui proces ca să vedem ce „rezultate remarcabile” a avut dna Siia la M.A.I. ca să primească o astfel de distincție.

În decembrie 2020, Reset a trimis către M.A.I. două cereri 544/2001 , în care solicitam informații referitoare la decorarea cu cântec a secretarei ministrului Vela de către președintele Iohannis: una în care ceream să ni se pună la dispoziție propunerea de decorare , precum si avizul Cancelariei Ordinelor, documente esențiale în circuitul unui ordin de decorare. În cea de a doua ceream  CV-ul dnei Siia-Cenușă și să ni se comunice funcția deținută  de Siia în cadrul instituției.

M.A.I. nu a răspuns, evident, în termenul legal de 10 zile, așa că am formulat reclamație administrativă. Ministerul a răspuns la reclamație invocând articolul 12 din legea 544, dar și faimosul GDPR, scutul tuturor instituțiilor opace din România atunci când refuză accesul la informații, spunând că informațiile solicitate fac parte din datele cu caracter personal. Adică, CV-ul sau funcția deținută într-o instituție publică reprezintă viață privată.

Asta ni se spune de fiecare dată, într-un dispreț uluitor. Așa că am mers mai departe, cu chemarea în judecată a M.A.I. Am vrut să vedem și noi propunerea de decorare și avizul Cancelariei ordinelor din care să reiasă care sunt „rezultatele remarcabile obținute în activitatea profesională, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne” în urma cărora s-a acordat medalia. În întâmpinarea noastră, a trebuit să explicăm la nesfârșit că este exclus ca într-o decizie de decorare sau într-un CV să fie menționate aspecte legate de viața particulară a unei persoane. Am insistat, cu sarcasm, asupra faptului că este puțin probabil ca o decizie de decorare și/sau un CV să poată conține informații cu caracter personal, care ar fi total irelevante pentru susținerea unei decizii de decorare, respectiv pentru angajarea în cadrul unei instituții.

Care e interesul legitim? … sau… De ce vă interesează?

În legătură cu CV-ul dnei Siia, am precizat că dorim să ne fie pus la dispoziție, dar cu blurarea sau anonimizarea informațiilor cu caracter personal (CNP, adresă, telefon, hobby-uri), care nu reprezentau niciun interes pentru noi.

Instanța a conexat cele două cereri și a urmat procesul. Prima linie de atac a unei instituții opace: interesul legitim. Cu alte cuvinte: Ce te interesează pe matale cine și cum lucrează o instituție publică?! Răspuns: Uite-așa, pur și simplu. Legea 544/2001 poate fi folosită de către orice cetățean, chiar și pentru a-și satisface o curiozitate, fără să aibă un interes legitim pe care să-l dovedească în vreun fel.

Decizii CCR și CEDO, invocate cu rea-credință

Apoi M.A.I. a reiterat aceleași bazaconii, date cu caracter personal, viață privată etc., ba chiar a invocat două decizii CCR (615/2016 și 1189/2008) pe care le-a pus cap la cap, folosind în apărarea sa un text incomplet și trunchiat, care se referea de fapt la drepturile electorale ale cetățenilor în general (care pot fi suprimate, vătămate, lezate etc.), nicidecum la informații de interes public „… care afectează… capacitatea de exercitare a unei funcții publice”.

Dar cel mai gogonat argument a fost folosit atunci când M.A.I. a invocat o la Hotărâre a CEDO pronunțată în cauza Niemietz împotriva Germaniei, care se referă la o percheziție domiciliară a locuinței unui avocat (NIEMIETZ), sub suspiciunea că în locuința acestuia s-ar fi aflat anumite documente. Argumentația Curții de Justiție se referea așadar la asimilarea locuinței drept punct de lucru și, în acest sens, a considerat că viața privată nu exclude activitățile profesionale. Deci, M.A.I. s-a folosit de o descindere în toată regula la domiciliul unei persoane pentru a invoca încălcarea vieții private prin punerea la dispoziție a unor informații despre parcursul profesional (cazul nostru). A trebuit să luăm la puricat toate aceste decizii pentru a respinge argumentele aiuritoare ale M.A.I.

Instanța de fond nu ne-a dat câștig de cauză

Și totuși, instanța de fond a dat dreptate Ministerului Afacerilor Interne, susținând că „datele solicitate de reclamantă au caracter personal și nu au legătură cu îndeplinirea condițiilor de desfășurare sau de exercitare a unei funcții publice”. Mai mult, ne-a spus instanța de fond că „în cazul în care datele din CV privesc exercitarea unei funcții publice, ele nu pot fi comunicate decât ca informații de sine stătătoare, fără a se da posibilitatea asocierii cu o anumită persoană identificată sau identificabilă”.

Instanța de recurs ne-a dat dreptate

Am mers mai departe în apel și am arătat că propunerea de decorare și CV-ul dnei Siia Cenușă nu pot conține informații despre viața profesională/privată a acesteia, ci informații strict de natură profesională, care au determinat propunerea de decorare, respectiv angajarea în cadrul MAI.

În plus, am arătat că Regulamentul GDPR se referă la „prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date” și se aplică persoanelor fizice, iar nu unui angajat al unei instituții de stat. Or, prin angajarea unei persoane fizice în cadrul unei instituții publice care, în sine, are personalitate juridică, persoana respectivă pierde statutul de persoană fizică. De asemenea, calitatea de funcționar public a unei persoane decorate determină caracterul public al informațiilor solicitate.

Angajare și decorare fără CV

Instanța a cerut M.A.I. să ne pună la dispoziție propunerea de decorare și avizul cancelariei ordinelor, nu însă și CV-ul care, potrivit instanței de apel, nu a avea legătură cu acordarea Medaliei Naționale pentru Merit clasa a III-a. Totuși, instanța a întrebat dacă acest document există în cadrul M.A.I., iar reprezentantul M.A.I. a răspuns că „nu are posibilitatea de a fumiza o informație suplimentară în ceea ce privește CV-ul persoanei respective”, iar ulterior că CV-ul nu a fost avut în vedere la propunerea de decorare, aceasta vizând activitatea în sine a persoanei în cadrul instituției.

Cel mai probabil, acest document nu există. Angajarea s-a făcut pe bază de orice, numai pe bază de CV nu, oricât de subțire ar fi fost acesta. La fel de subțire a fost și propunerea de decorare, care conține un dosar individual foarte succint, cu nume, prenume, funcție în cadrul instituției, iar la motivare: „Pentru rezultate deosebite obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în îndeplinirea sarcinilor specifice”, fără a preciza CARE sunt acest rezultate deosebite. Sigur, dosarul mai conține o propunere seacă adresată președintelui de conferire a unei decorații pentru …rezultate remarcabile. Atât.

Practic, președintele primește de la Guvern niște propuneri de decorare și, dacă este de la același partid, semnează ca primarul și… asta e. Dacă apar probleme pe parcurs, dau vina unul pe celălalt. Eu, președintele, am semnat decretul de decorare, dar propunerea a venit de la Guvern. Vorbiți acolo. Iar Guvernul se apără spunând: Președintele se poate opune decretului, nu-l obligă nimeni. Un astfel de caz chiar a avut loc, când președintele Băsescu a refuzat să semneze un ordin de decorare la propunerea premierului Ponta.

Aceasta este epopeea noastră cu Siia, M.A.I. și Iohannis. 

La un moment dat, după ce am insistat cu realizările remarcabile ale dnei Siia, M.A.I. a binevoit să ne spună faptele sale de arme care au propulsat-o către obținerea medaliei: câteva clipuri despre COVID pe YouTube cu 100 de vizualizări în medie, dar nici de acolo nu reiese contribuția efectivă, dar și „500 de postări urcate pe contul M.A.I. cu impact major asupra informării corecte a cetățenilor, în perioada iunie-noiembrie 2020.”

Deci doamna Siia a fost decorată pentru că a „urcat postări” pe contul M.A.I. Pentru toate acestea, „să nu cadă în dizgrație, a primit o decorație”.

Așa funcționează pilele, angajările, sinecurile și, iată, decorările. Dar mai ales așa funcționează instituțiile statului în relația cu cetățeanul, când acesta dorește să aibă acces la informații de interes public.